Programul ordoliberal nu este de acord cu conceptia "laissez-faire" ("let it be", "leave it alone"; fara implicarea statului), ce are tendinta de a promova pozitii de monopol pe piata muncii si piata de capital. Nu admite nici varianta de mijloc, ce consta intr-un compromis intre economia de piata si centralizare, acesta conducand la ineficienta si disolutie.
In viziunea ordoliberala grupurilor specifice de interese nu le este permis sa creeze ordinea economica. Indivizii, ca pesoane fizice sau juridice sunt cei care trebuie sa aiba libertatea de actiune. Statul are datoria sa intervina atunci cand competitia nu se poate realiza.
Teoria ordoliberala a fost dezvoltata de economisti si juristi germani precum Walter Eucken, Frantz Bohm, Hans Grossmann si Leonhard Miksch intre anii 1930-1950.
Economia sociala de piata este modelul economic utilizat de Germania de Vest si de actuala Germanie .
Se bazeaza pe conceptia politica ordoliberala. Refuza socialismul cat si Laissez-faire-ul capitalist.
Combina economia privata cu masuri guvermanentale care au ca scop sa restabileasca libera competitie, atunci cand aceasta nu mai functioneaza.
Reglemtarile statului mai vizeaza politici anti-inflationiste, de combatere a somajului, standarde privind conditiile de munca si bunastarea sociala.
Daca nu mai exista nici un dubiu ca sistemul economiei planificate a esuat, trebuie sa admitem in urma experimentelor de natura liberala extrema ,precum cele promovate de exponentii scolii de la Chicago in america latina, ca nici aceasta conceptie nu convinge.
Acestea au condus tarile in curs de dezvoltere sa-si intensifice cautatrea unui nou concept de politici economice care sa evite extremele, Atentia este concentrata din ce in ce mai mult pe economia sociala de piata, un concept care poate fi considerat "a treia cale", scria prof. Winfried Jung.
I
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu